Cred ca niciodata nu m-am bucurat asa mult ca vad marea. Intr-un fel o meritam. Le multumesc lui Costin si Adi pentru incurajare, lui Andrei pentru dragostea pentru natura, conneuseurilor Rodica si Daniel, celor ce mi-au purtat de grija adica Liliana, Gabi, Lili si mamei mele si prietenilor mei care nu stiu sa foloseasca calculatorul dar m-au sunat non-stop Cristi si Victor si tuturor celor care m-au sunat sau urmarit. Am inceput prin a canta on the road again, am trecut prin strigaturi tziganesti si texane si am terminat cu my way. In cei 300 de km pe care i-am facut nu am cumparat niciodata apa plata, care e foarte buna dealtfel. Sa nu faceti ca mine. Am aflat despre efectul diverselor alimente in corpul meu si despre ce inseamna sa-ti dai timp tie sau ce inseamna conditii externe favorabile. Am vazut cat de mult inseamna intalnirile cu oameni deosebiti si pe de alta parte ce inseamna gura lumii si cat de mare este ea. Am stat intr-un permanent dialog cu dumnezeu sau cu soarta daca vreti, cu pamantul si vrerile lui.cuvintele obicei sau credinta au alta insemnatate pentru mine acum. Eu, am intins coarda cat am putut. Bunicul meu spunea ca in lunile cu r nu se mai doarme afara pe jos, dar se pare ca anul asta am avut un septembrie cald si am putut sa fac asta. Acum pot doar sa ma bucur ca am putut trece prin aceasta experienta impreuna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu